Recomandări de lecturi – carte poștală digitală 2
Viaţa cea de toate zilele a apărut în 1940 şi a primit premiul Academiei, fiind cel de-al doilea roman publicat de Ştefana Velisar Teodoreanu, după Calendar Vechi din 1939
Recenzii și analize nuanțate pentru titluri din noile și vechile biblioteci, chiar și din #bookclub & #booktok. Descoperă ce mai citesc Jupânesele.
Viaţa cea de toate zilele a apărut în 1940 şi a primit premiul Academiei, fiind cel de-al doilea roman publicat de Ştefana Velisar Teodoreanu, după Calendar Vechi din 1939
„On the radio one day, I heard Jean Renoir’s pleasantly booming voice talking about The Rules of the Game: The subject totally gobbled me up! A good subject always takes you by surprise and carries you away. For years, I had thought that to write you needed, at the very least, to master your subject.…
Cartea s-a adapatat vremurilor în care trăim şi a inclus capitole despre eticheta mailului sau a vorbitului la mobil. Chiar dacă ar putea părea desuetă, cartea include informaţii utile şi în ziua de astăzi în care pare că s-a aruncat cu eticheta şi bunele maniere pe geam. Cum ne aşezăm la masă, ce tacâmuri şi pahare folosim, cum mâncăm corect diferite feluri de mâncare, cum alegem naşii de botez sau de cununie, cum ne adresăm şefului în ale cărui bune grații vrem să ne aflăm şi chiar cum se sta corect în taxi/uber.
Iată o nouă listă de lecturi complet random și fără nici un fel de noimă în alegerea lor. Cum am spus și data trecută când am făcut o listă de lecturi, cărțile pe care pun mâna sunt din cele mai variate domenii, în funcție de interesele mele de la momentul respectiv, stare emoțională sau curiozități.…
Hannah Arendt(1906-1975) a marcat gândirea politică a secolului XX și continuă să fie o referință validă și în ziua de azi. Prin poziționarea ei într-o gândire critică susținută de argumente filozofice și istorice a reușit să provoace discuții relevante despre cele mai importante teme ale istoriei moderne și contemporane. Într-un climat profund masculin al discursului…
Făcând parte ca multe alte autoare ale perioadei interbelice din cercul „Sburătorului”, Ioana Postelnicu și-a decupat pe parcursul carierei sale o prezență literară remarcată și apreciată. Primește Premiul Academiei Române de două ori: în 1943 pentru romanul „Beznă” și în 1979 pentru „Întoarcerea Vlașinilor”. Seria „Vlașinilor” a reprezentat pentru autoare o investigare detaliată a rădăcinilor…
În nuvele sale, Ticu Archip aduce un mecanism literar inovator – pluriperspectivismul – aceiași acțiune este urmărită prin ochii mai multor personaje.
O apariție timidă și de o mare sensibilitate, Sanda Movilă este prezentă încă din studenție la întâlnirile cenaclului Sburătorul. În dățile rare, când prinde curajul necesar de a citi din creațiile sale literare, ia loc în fundul camerei, lângă o draperie sau după un dulap (cum povestește Eugen Lovinescu) mereu ascunzându-se. Sanda Movilă va rămâne…
O prozatoare de o mare finețe, al cărei talent este dublat de o reputație sulfuroasă, demnă de un roman de spionaj.
Născută în 1887, Claudia Millian aparține generației care a trăit la intersecția dintre un „fin de siècle” elegant și pulsiunile avangardiste ale modernității care începeau să erupă în spațiul românesc odată cu intrarea în secolul XX. Îndrăgostită de poezie și mai ales de poezia lui Ion Minulescu, ea începe să publice versuri care se încadrează…